Melatonina – reglator al ceasului biologic

melatoninaMelatonina este un hormon secretat de glanda pineala localizata in creier si ajuta la reglarea altor hormoni si mentinerea ritmului circadian al creierului. Ritmul circadian este un ceas “intern” 24/24 care are un rol major atunci cand adormim si cand ne trezim. Cand e intuneric, corpul produce mai multa melatonina iar cand e lumina, productia acestui hormon scade. Expunerea la lumina intensa seara sau la prea putina lumina in timpul zilei poate deregla ciclul natural de secretare a melatoninei. Spre exemplu, munca in ture, schimbarea fusului orar, insomniile sau chiar problemele cu vederea pot duce la ruperea ciclului melatoninei.

Melatonina este de asemenea responsabila cu ceea ce numin ceas biologic este esential in determinarea momentului ovulatiei, durata menstuatiei, frecventa si durata ciclului menstual precum si menopauza.

Unii cercetatori cred de asemenea ca nivelul de melatonina poate fi legat de procesul de imbatranire. Spre exemplu, copiii au cele mai crescute nivele de melatonina din timpul noptii. Cercetatorii cred ca acestea scad pe masura ce imbatranim. Totodata, un nivel scazut de melatonina explica de ce uneori, ca adulti avem probleme cu somnul si astfel incepem sa mergem la culcare mai devreme si ne trezim mai devreme decat atunci cand eram mai tineri.

Melatonina are de asemenea puternice efecte antioxidante iar studiile arata ca ajuta la intarirea sistemului imunitar.

Utilizari:

  • Insomnie

Studiile arata ca suplimentele cu melatonina sunt de un real ajutor persoanelor care sufera de dereglari ale ritmului circadian (cum ar fi cei care nu se pot acomoda cu schimbarea fusului orar sau care lucreaza in ture (si mai ales in tura de noapte) precum si acelora care au un nivel al melatoninei scazut (cum ar fi seniorii sau persoanele ce sufera de schizofrenie) pentru a-i ajuta sa doarma mai bine. In acelasi timp, suplimentele cu melatonina sunt indicate si preventiv in cazurile in care urmeaza sa calatorim prin mai multe zone cu fus orar diferit.

Studiile clinice arata ca atunci cand luam suplimente cu melatonina pentru o scurta perioada de timp, melatonina este cu mult mai eficienta decat orice alt medicament de tip placebo in vederea reducerii timpului necesar in mod normal (in functie de fiecare persoana) pentru a adormi, crescand astfel numarul de ore de somn si sporind prin urmare atentia in timpul zilei.

Cercetarile efectuate pe oameni au masurat efectele suplimentelor cu melatonina administrate oamenilor sanatosi. Astfel, s-au administrat diferite doze, cele mai multe administrate pe cale orala cu 30-60 de minute inainte de ora de culcare. Astfel, rezultatele au aratat ca melatonina ar putea “functiona” cel mai bine pentru persoanele cu varste de la 55 de ani in sus care sufera de insomnie. Un studiu efectuat pe 334 de persoane cu varste de cel putin 55 de ani a aratat ca eliberarea prelungita de melatonina ajuta oamenii sa adoarma mai repede, sa doarma mai bine sa fie mult mai alerti dimineata si sa imbunatateasca calitatea vietii in special in cazul persoanelor ce sufera de insomnie.

  • Menopauza

Suplimentele cu melatonina pot ajuta problemele cu somnul asociate cu menopauza. Cu toate acestea, nu amelioreaza alte simptome ale menopauzei precum senzatia de caldura. Femeile care sunt in anii perimenopauzei (pre-menopauza) sau post menopauzei care folosesc suplimente cu melatonina ar trebui sa le consume totusi pe perioade scurte de timp deoarece efectele pe temen lung in aceste cazuri nu sunt pe deplin cunoscute.

  • Intreruperea tratamentului cu Benzodiazepine

Cercetarile au aratat ca melatonina poate ajuta persoanele in varsta care sufera de insomnie si care opresc tratamentul cu benzodiazepine precum diazepam (Valium), alprazolam (Xanax) sau lorazepam (Ativan). Consumul suplimentelor cu melatonina a ajutat la imbunatatirea calitatii somnului in cazul persoanelor care au stopat consumul de benzodiazepine.

  • Cancer la san

Mai multe studii augereaza ca nivelul de melatonina este asociat cu riscul de a face cancer la san. Spre exemplu, femeile ce sufera de cancer la san tind sa aiba nivele de melatonina mai scazute decat cele care nu sufera de aceasta boala. Experimentele de laborator au relevat faptul ca nivelele scazute de melatonina stimuleaza cresterea anumitor tipuri de celule de cancer la san, in timp ce adaugarea de melatonina acelor celule le incetineste cresterea. Totodata, suplimentarea melatoninei ar putea intari efectele medicamentelor folosite in chemoterapie pentru a trata cancerul la san.  Intr-un studiu efectuat pe un numar mic de femei ce sufereau de cancer la san, administrarea de melatonina (administrata 7 zile inaintea inceperii chemoterapiei) a prevenit  scaderea numarului de trombocite din sange, aceasta fiind o complicatie des intalnita a chemoterapiei ce duce la sangerare.

Intr-un alt studiu pe femei carora li se administra tamoxifen pentru cancerul de san dar in cazul carora nu exista nici o imbunatatire, adaugarea in medicamentatie a suplimentelor cu melatonina a generat o scadere a tumorilor in peste 28% din cazuri. Cu toate acestea, femeile ce sufera de cancer la san ar trebui sa ceara si parerea medicului inainte de a lua melatonina.

  • Cancer de prostata   

Studiile au aratat ca persoanele ce sufera de cancer la prostata au un nivel al melatoninei mai scazut decat barbatii care nu sunt afectati de cancer. In cercetarile efectuate in laborator, melatonina a ajutat la blocarea cresterii celulelor de cancer la prostata. Intr-un studiu efectuat la o scala mica, melatonina, combinata cu tratament medicamentos traditional a crescut rata de supravietuire la 9 din 14 barbati afectati de cancer de prostata la metastaza. Ceea ce este interesant este faptul ca meditatia ar putea creste nivelele de melatonina, lucru demn de luat in calcul in tratamentul cancerului de prostata. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetari inainte ca medicii sa poata face recomandari in aceasta directie.

  • ADHD (Deficit de Atenţie / Hiperactivitate / Impulsivitate)

Exista dovezi ca melatonina ar putea ajuta copii cu ADHD sa doarma mai bine desi nu pare sa aiba efecte pozitive asupra simptomelor comportamentale ale ADHD.

Alte utilizari:

  • Arsuri Cateva studii clinice sugereaza ca gelurile, lotiunile sau unguentele ce contin melatonina pot proteja mult mai eficient impotriva arsurilor solare sau altor vatamari ale pielii.
  • Sindromul de colon iritabil – Studii preliminare au aratat ca administrarea de suplimente cu melatonina reduc simptomele acestui sindrom precum durerile abdominale. Cercetarile nu au stabilit insa daca melatonina ar putea ajuta la ameliorarea altor simptome precum balonarea dupa masa, eliminarea excesiva de gaze, constipatie alternand cu diaree, stomac zgomotos, senzatia ca intestinele nu se golesc niciodata si mucozitati in scaun.
  • EpilepsieUnele studii sugereaza ca melatonina ar putea reduce frecventa si durata crizelor la copiii cu epilepsie. Insa aceste rezultate sunt controversate deoarece alte studii sugereaza ca melatonina ar putea creste frecventa si crizele. Nu consumati suplimente cu melatonina daca suferiti de epilepsie si nu administrati copiilor fara a va consulta mai intai cu medicul.

Forme disponibile:

Melatonina este disponibila ca tablete, capsule, creme si pastile ce se dizolva sub limba.

Mod de administrare:

Nu exista o doza general recomandata pentru suplimentele cu melatonina. Oameni diferiti vor reactiona diferit la efectele sale. Dozele mai mici par sa dea rezultate mai bune la persoanele care sunt mai sensibile. Dozele prea mari pot cauza anxietate si iritabilitate.

Cea mai buna abordare este de a incepe cu doze cat mai mici de melatonina. Tineti doza cat mai apropiata de cantitatea de melatonina produsa in mod normal de organismul dvs. (< 0.3 mg pe zi). Astfel, ar trebui folosita doar doza minima necesara obtinerii rezultatelor pe care le doriti. Medicul va poate ajuta sa determinati doza optima pentru afectiunea dvs.

Copii

  • Cereti intotdeauna sfatul medicului dvs inainte de a administra melatonina copiilor. Mentineti dozele la mai putin de 0,3 mg/zi. Nu exista suficiente informatii pentru a spune ca dozele mai mari de 0,3 mg pe zi sunt sanatoase pentru copiii sub 15 ani. De fapt, dozele cuprindse intre 1-5 mg ar putea cauza crize in aceasta grupa de varsta.

Adulti

  • Insomnie: o doza de la 1 la 3 mg cu o ora inainte de culcare este de cele mai multe ori eficienta, desi dozele intre 0,1 – 0,3 mg ar putea avea efectele dorite pentru unele persoane. Daca 3 mg nu sunt eficiente dupa 3 zile de administare, incercati sa cresteti doza la 5-6 mg administrate cu o ora inainte de culcare. Pentru a determina doza optima pentru dvs. Doza optima trebuie sa va asigure un somn odihnitor, fara a experimenta oboseala sau iritabilitate in timpul zilei.
  • Schimbarea fusului orar: 0.5 – 5 mg de melatonina cu o ora inainte de culcare la destinatia finala a fost utilizata in diferite studii. Alta abordare care a fost pusa in practica este de a se administra 1-5 mg cu o ora inainte de culcare timp de 2 zile inainre de plecare si timp de 2-3 zile dupa sosirea la destinatia finala.

Precautii:

Din cauza potentialelor efecte adverse si interactiuni cu medicamentatia fixate de medici, suplimentele alimentare trebuie luate sub atenta supraveghere a unui cadru medical.

Unele persoane pot avea vise “reale” sau cosmaruri in timpul administrarii de melatonina. Supradozajul poate duce la intreruperea ritmului circadian.

Daca aveti simptome adverse neplacute, incercati sa luati o doza mai mica.

Efectele adverse aditionale includ crampe, ameteala, dureri de cap, iritabilitate, libido scazut.

Femeile gravide sau cele care alapteaza nu ar trebui sa ia melatonina deoarece aceasta poate interfera cu fertilitatea.

Unele studii au aratat ca suplimentele cu melatonina pot inrautati simptomele depresiei. Din acest motiv, parerea medicului este necesara inainte de a incepe administrarea acestor suplimente.

Interactiuni posibile:

Daca aveti in medicatia dvs. oricare dintre cele enumerate mai jos, ar trebui sa consultati medical inainte de a folosi suplimente cu melatonina.

  • Medicamente anti-depresie
  • Antipsihotice
  • Benzodiazepine
  • Medicamente ce regleaza tensiunea sanguina
  • Anticoagulanti
  • Interleukin-2 – Intr-un studiu efectuat pe 80 de pacienti diagnosticati cu cancer, utilizarea melatoninei alaturi de interleukin-2 a dus la o scadere accelerata a tumorilor si la rate mai mari de supravietuire decat atunci cand interleukin a fost administrat singur
  • Medicamente de tip anti-inflamator cum ar fi ibuprofen (Advil, Motrin) ar putea scadea nivelele de melatonina din sange.
  • Steroizi si imunosupresori – Melatonina ar putea determina ca aceste medicamente sa isi piarda eficacitatea.
  • Tamoxifen – Studiile preliminare au aratat ca administrarea tamoxifenului si melatoninei in paralel poate ajuta persoanele ce sufera de cancer precum cel de san.

In acelasi timp, medicamentele enumerate mai jos pot scadea nivelul de melatonina din corpul dvs.

  • Nifedipine (Procardia)
  • Amlodipine (Norvasc)
  • Verapamil (Calan, Isoptin)
  • Diltiazem (Cardizem)
  • Felodipine (Plendil)
  • Nisoldipine (Sular)
  • Bepridil (Vascor)
  • Acebutolol (Sectral)
  • Atenolol (Tenormin)
  • Bisoprolol (Zebeta)
  • Carteolol (Cartrol)
  • Metoprolol (Lopressor, Toprol XL)
  • Nadolol (Corgard)
  • Propranolol (Inderal)

Altele: Cafeina, tutunul si alcoolul pot scadea nivelele de melatonina din corp (de unde si reactiile adverse)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>